Bulz Ciobanesc. Reteta de Stana, de la Poala Muntelui

Coborât de la munte, din jarul de la stână, bulzul a fost introdus – fie și numai ca denumire – în meniul orășenesc, câștigând pe de o parte popularitate dar pierzând-și pe cealaltă parte identitatea sa ciobănească.

Mâncărica, de altfel, întru totul onorabilă, cu mămăligă, brânză, cârnaț și ou, cunoscută și acceptată drept bulz ciobanesc, este foarte bună și degrabă apreciată, numai că nu are a face cu bulzul ciobanului moldovean, ardelean sau de oriunde. Ciobanul își cocea bulzul, de cele mai multe ori, direct pe jar, acesta având forma unor ghiulele de mămăligă umplute cu brânză de burduf. Acești bulgări de mămăligă cu brânză de burduf se mai numesc la unele poale de munți, urs de mămăligă sau gâscă de mămăligă.

La Blouse Roumaine în fața Hotelului Negresco de la Nisa

Dana Oniga cu IA pe Promenade des Anglais, la Nisa, în fața Hotelului Negresco, fondat de Henri Negresco, fiul unui hangiu din București.  Tot la Nisa, în 1939, Henri Matisse începea să picteze La blouse Roumaine.

Cum a crescut afacerea cu bere artizanala Zaganu dupa patru ani de la lansare

Lansata in urma cu patru ani, afacerea cu bere artizanala Zaganu a livrat anul trecut 4.000 de hectolitri de bere din fabrica din judetul Prahova catre cele 450 de locatii partenere. Pentru acest an, planul vizeaza noi investitii in capacitatea de productie si in propriul bar cu beri artizanale, in Bucuresti.

Cei doi antreprenori care au pariat pe microberaria din satul Maneciu-Ungureni sunt Alexandru Geamanu, care a lucrat mai bine de 15 ani in publicitate, si Laurentiu Banescu, nume asociat cu industria bauturilor si bunurilor de larg consum timp de un deceniu. Ideea unei afaceri proprii a aparut in 2012, desi cei doi se cunosc din 1997, fiind buni prieteni.

“Vrem sa deschidem propriul bar intr-o zona centrala din Bucuresti unde sa vindem berile noastre si alte beri artizanale. Va fi un fel de templu al berilor artizanale. Niciodata nu i-am vazut pe ceilalti producatori de bere artizanala ca pe niste competitori, ci mai degraba ca niste oameni pasionati de acelasi lucru ca si noi. Incercam sa facem un fel de front comun pentru promovarea berilor artizanale”, a adaugat Laurentiu Banescu.

Investitia in mica fabrica a fost de 250.000 de euro, bani pe care cei doi antreprenori estimau ca ii vor recupera pana in 2019-2020.

Sectorul turistic românesc a accelerat în martie: numărul de turişti a urcat cu 11,8%, la 722.300

Numărul de turişti români şi străini în România a crescut în a treia lună a acestui an cu 11,8% faţă de martie 2016, până la 722.300, după un avans de o cifră în a doua lună, în condiţiile în care majorarea numărului de turişti străini a accelerat puternic, arată datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ianuarie, numărul total de turişti crescuse cu 13,4% faţă de ianuarie 2016, până la 659.000, iar în februarie ritmul de creştere a scăzut la 7,7%, numărul turiştilor ajungând la 679.000. În martie au fost înregistraţi 547.400 turişti români, cu 12,8% mai mulţi faţă de martie 2016, şi 174.900 de turişti străini, număr în creştere cu 9% comparativ cu a treia lună a anului trecut. Din străinătate, cei mai mulţi turişti străini – 132.300 – au venit în februarie din Europa, în principal din celelalte 27 de state ale Uniunii Europene (111.000).
Cumulat, în primele trei luni din 2017 au fost înregistrate 445.962 de sosiri ale turiştilor străini în România, în creştere cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cei mai mulţi turişti au venit în primele trei luni din Germania (49.216), Italia (48.192), Israel (44.209) şi Marea Britanie (29.544). Numărul de înnoptări, un indicator cheie în sectorul turistic, a crescut în perioada ianuarie-martie cu 7,1%, la 3,89 milioane. În privinţa traficului de la frontiere, numărul de intrări de vizitatori străini în România a crescut cu 22,1% în primele trei luni din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, până la 2,19 milioane, în timp ce numărul de ieşiri ale românilor din ţară a crescut cu 25,1%, la 4,08 milioane.

Recunoaştere europeană pentru „Caşcavalul de Săveni”

După o muncă titanică de doi ani, în care au trecut şi peste un refuz al autorităţilor naţionale, un grup de producători de caşcaval din judeţul Botoşani a reuşit să obţine acordul Ministerului Agriculturii pentru obţinerea Indicaţiei Geografice Protejate  în această săptămână s-a încheiat „perioada de opoziţie“, în care alţi producători puteau să atace denumirea.

„Caşcavalul de Săveni” va fi primul produs tradiţional din zona Moldovei care va ajunge pe masa Uniunii Europene pentru a primi protejare. De altfel, acesta va fi primul produs tradiţional din judeţul Botoşani şi unul dintre puţinele din ţară care va beneficia de protecţie naţională şi europeană a denumirii a obţinut o victorie uriaşă.

Dosarul „Caşcavalul de Săveni” a trecut de furcile caudine ale autorităţilor naţionale şi a fost trimis pentru recunoaştere la Bruxelles.

„Am depus dosarul la Ministerul Agriculturii pe 23 februarie, iar pe 25 aprilie am ieşit din perioada de opoziţie şi dosarul Caşcavalul de Săveni pleacă la Bruxelles. În perioada de opoziţie de 60 de zile puteam
să găsim «binevoitori» să ne facă necazuri. A fost o încercare dar eşuată, din fericire”*, a declarat Daniel Rudişteanu, preşedinte Asociaţiei Producătorilor „Caşcavalul de Săveni”.

%d blogeri au apreciat: