Category Archives: Specialitati

“Telemeaua de Ibăneşti”, brandul Mirdatod care a cucerit Europa

Fabrica de lactate Mirdatod Prod, din judeţul Mureş, deţinută de fraţii Todoran, care produce „Telemeaua de Ibăneşti“, un produs tradiţional românesc recunoscut la nivelul UE ca produs cu Denumire de Origine Protejată, vinde în jur de 5% din producţie de brânzeturi ca marcă privată pentru marile reţele de magazine.

„Vindem foarte puţin pe marcă privată, în jur de 5%. Vindem cel mai mult pe marca noastră în Auchan, Penny, Selgos. Clientul ne recunoaşte oricum pentru că scrie Telelemea de Ibăneşti pe ea, iar noi suntem singurii producători. Scrie şi de cine e produsă. Scrie totul. Nu ne deranjează ca scrie şi Gusturi Româneşti. Câştigi la vânzare-pierzi la brand când vinzi brandul tău cu al magazinului, însă per total câştigi“, a declarat pentru ZF Mircea Todoran, unul dintre cei doi acţionari ai companiei.

Unul din magazinele în care Telemeaua de Ibăneşti apare ca marcă privată este Mega Image, unde telemeaua este prezentă sub marca „Gusturi româneşti“. Retailerul Mega Image nu comercializează şi Telemea de Ibăneşti brand propriu Mirdatod.

CEA MAI MARE PLANTATIE de aluni din Romania! De aici alunele ajung in bomboane Ferrero Rocher sau Raffaello din toata LUMEA!

Plantația de alun este o investiție ce merită făcută în România, și-a zis un grup de 28 de asociați din Italia care au reușit să înființeze în județul Timiș cea mai mare plantație comercială de alun de la noi din țară. Acasă, investitorii străini dețin mai multe fabrici de ciocolată, astfel că alunele produse în România sunt folosite în producția de bomboane de lux așa cum sunt cunoscutele Ferrero Rocher sau Raffaello.

“Nu toate cele 800 de hectare sunt pe producție având în vedere că alunul ajunge să intre pe rod la capacitate maximă la 12 ani dar avantajul este că planta are o durată de viață de 60 de ani”, ne-a declarat muncitorul care a rămas fidel firmei italiene încă din 2007.

Originari din regiunea Caprarola, italienii au venit în anul 2007 în România și, după ce au luat probe de sol din terenurile de la Timiș, au revenit și au cumpărat cam tot ce se putea în județ. Au o experiență de 40 de ani în cultivarea alunului de pădure, astfel că toată plantația este făcută cu material săditor provenit din pepinierele pe care străinii le dețin și în Italia. În plus, investitorii și-au adus și propria tehnologie de îngrijire a alunului – tehnologie care, se pare, nu este foarte diferită de a noastră. O spune Relu Larion, un muncitor de la firma italienilor care este angajat de când aceștia au venit în România.

Dețin 800 de hectare cu alun. Vor să ajungă la 1.800 de hectare

În prezent, italienii care au investit în alun la noi în țară au aproape 800 de hectare cultivate din cele 1.800 pe care le dețin. Plantațiile de alun sunt distribuite pe o zonă care include loca-lităţile Hitiaş (unde sunt plantate 330 de hectare), Secaş (230 de hectare), Coşari – Brestovăţ (200 de hectare).

Firma a venit ca o mană cerească pentru locuitorii din zonă care sunt angajați în mare parte la italieni. Restul oamenilor de abia așteaptă recoltatul când sunt luați ca zilieri iar prețul pe o zi de muncă nu este deloc de neglijat. Plus că afaceriștii sunt foarte corecți, plătesc dările prevăzute pentru munca cu ziua statului român cu sfințenie.

Producție maximă după al 12-lea an de la plantare

Copălău, Botosani, locul în care se face cel mai bun usturoi din România. Cum ar putea ajunge leguma brand la nivelul Europei

O comună din judeţul Botoşani şi-a câştigat în timp renumele de „patria usturoiului“ datorită calităţilor deosebite şi gustului unic pe care îl are planta aromatică cultivată de peste 40% din localnici.

Orice călător care străbate drumul european E 58, arteră rutieră ce face legătura între Iaşi şi municipiul Botoşani nu are cum să nu observe odată ce intră în comuna Copălău, specificul local. De-o parte şi de alta a drumului, aproape în faţa fiecărei case, se află tarabe improvizate cu sute de „funii” de usturoi scoase la vânzare. Fiecărui potenţial client, care opreşte în faţa standurilor, localnicii îi laudă marfa şi îi anunţă că tocmai au păşit în „ţara usturoiului”. De altfel, chiar şi autorităţile dau dreptate sătenilor. În comuna Copălău, o aşezare eminamente rurală dar prosperă, situată la 23 de kilometri de municipiul Botoşani, oamenii trăiesc de pe urma culturilor cu usturoi de sute de ani.

”Tradiţia este foarte veche. De la bunici, străbunici. Eu de când m-am trezit la viaţă, aşa am ştiut, că se pune usturoi. De mult de tot oamenii de aici şi-au câştigat pâinea de toate zilele cu usturoiul”, spune Mihai Rohozneanu. De altfel usturoiul din această zonă este faimos în special în pieţele judeţului dar şi în Moldova. Mai ales că unii agricultori şi-au prezentat marfa şi la târguri naţionale. ”Lumea apreciază usturoiul de la Copălău.

Este cea mai profitabilă afacere agricolă din zonă şi un adevărat brand pentru judeţul Botoşani. „Când spui Copălău, spui usturoi. Am avut ocazia să merg oriunde în această ţară. Când spuneam de unde sunt, imediat mă asociau cu usturoiul. Este un adevărat brand local dar eu zic şi naţional”, spune Mihai Mursă, consilier la Primăria Copălău. Mai mult decât atât, usturoiul de la Copălău este considerat unicat în Europa, iar autorităţile agricole judeţe se pregătesc să-l transforme în marcă înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Planta cultivată din moşi-strămoşi la Copălău Cultivarea usturoiului la Copălău este o adevărată tradiţie în rândul localnicilor.

 Zeci de hectare sunt acoperite cu această plantă iar aproape jumătate din sat cultivă usturoi pe suprafeţe mai mici sau mai mari, în funcţie de moştenirea rămasă de la generaţiile anterioare. ”În comuna Copălău aproape 40% dintre locuitori cultivă usturoi. Sunt în general suprafeţe medii dar sunt care cultivă şi pe suprafeţe mari. Acesta este şi specificul comunei.”, spune Mihai Mursa. Agricultorii spun că usturoiul le dă o pâine de mâncat din generaţie în generaţie. Mihai Rohozneanu de exemplu, cultivă usturoi de când se ştie. Aşa au făcut şi bunicii dar şi străbunicii lui. El este unul dintre oamenii care trăieşte decent de pe urma culturilor cu usturoi.

DROB DE MIEL. Rețetă delicioasă de drob de miel pentru Paște 2017

DROB DE MIEL.  Pe lângă ouăle colorate, friptura de miel și pască, drobul de miel nu poate lipsi de pe masa de Paște. Așa că puteți încerca această rețetă care vă va ajuta să obțineți un drob delicios de miel.

Drobul de miel are puține calorii şi poate constitui aperitivul perfect. O felie de drob conţine 80 de kilocalorii.

DROB DE MIEL. Ingrediente:

1 kg măruntaie(ficat, rinichi, plamani, inima), prapur de miel

2 ouă crude

3-4 oua fierte

1 felie de pâine,

1 lingură smântână,

6 fire ceapă verde,

1 ceapă uscată de marime medie

2 fire usturoi verde

sare, piper,

1 lingură untură sau ulei după preferință

DROB DE MIEL. Mod de preparare

România a obținut protecția europeană pentru Novacul afumat din Țara Bârsei

România a reușit să înregistreze la nivel european „Novacul afumat din Țara Bârsei” ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al patrulea produs românesc protejat în Uniunea Europeană, a anunțat, joi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat astăzi, 6 aprilie 2017, decizia de înregistrare a denumirii în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate pentru produsul Novac afumat din Țara Bârsei (IGP)”, precizează MADR.

România are la această dată patru produse protejate la nivelul Uniunii Europene, respectiv Magiunul de Topoloveni cu IGP obținut în anul 2011, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de origine Protejată (DOP) obținută în anul 2016 și Salamul de Sibiu, tot cu IGP obținut anul trecut.

Novacul afumat din Țara Bârsei (IGP) va deveni oficial al patrulea produs românesc protejat în 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Potrivit informațiilor furnizate de Asociația Doripesco Brașov, producătorul Novacului afumat de Țara Bârsei, acesta este un un produs alimentar obținut din fileurile speciei de pește novac (Hypophthalmichthys nobilis), crescută în aria geografică Țara Bârsei, mai exact în iazurile, lacurile și heleșteiele din lunca Oltului.

%d blogeri au apreciat: