Category Archives: Româneste

Muraturi tiganesti: pepene verde umplut cu gogonele

Bujorul românesc, o specie unică în Europa. Floarea este de-o vârstă cu crocodilii şi a supravieţuit erei glaciare

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care creşte doar în anumite zone din România. Floarea rară a supravieţuit erei glaciare şi este la fel de veche ca şi crocodilii. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, zone protejate prin lege de câţiva ani. Una dintre rezervaţii se găseşte în Pădurea de la Troianul. De numele bujorului românesc se leagă vechi legende şi superstiţii.

Bujorul românesc este o specie de floare unică în Europa, care se găseşte numai în România. Floarea, cunoscută sub denumirea botanică de Paeonia romanica peregrina, este şi cea mai veche floare din România. În ţară există cinci rezervaţii naturale de bujori româneşti, în Teleorman, Mureş, Olt, Dolj şi Giurgiu.
Floarea rară are o istorie fascinată care pleacă dinaintea erei glaciare. Specialiştii o numesc floare relict glaciar şi o consideră o ”supravieţuitoare” având în vedere că a răzbit până în zilele de astăzi.
”Este o floare foarte rară şi veche. Bujorul românesc, cunoscut ca paeonia romanica peregrina, este o specie relict glaciar. A supravieţit tuturor glaciaţiunilor care s-au perindat peste Europa. Putem spune că este de-a seamă cu crocodilii. Aşa cum au supravieţuit crocobilii erei glaciare, aşa este şi această specie de bujor ierboasă pe care o putem admira şi astăzi” , povesteşte Mircea Toma, pensionar, fost inginer al Ocolului Silvic Roşiorii de Vede.

Cum a crescut afacerea cu bere artizanala Zaganu dupa patru ani de la lansare

Lansata in urma cu patru ani, afacerea cu bere artizanala Zaganu a livrat anul trecut 4.000 de hectolitri de bere din fabrica din judetul Prahova catre cele 450 de locatii partenere. Pentru acest an, planul vizeaza noi investitii in capacitatea de productie si in propriul bar cu beri artizanale, in Bucuresti.

Cei doi antreprenori care au pariat pe microberaria din satul Maneciu-Ungureni sunt Alexandru Geamanu, care a lucrat mai bine de 15 ani in publicitate, si Laurentiu Banescu, nume asociat cu industria bauturilor si bunurilor de larg consum timp de un deceniu. Ideea unei afaceri proprii a aparut in 2012, desi cei doi se cunosc din 1997, fiind buni prieteni.

“Vrem sa deschidem propriul bar intr-o zona centrala din Bucuresti unde sa vindem berile noastre si alte beri artizanale. Va fi un fel de templu al berilor artizanale. Niciodata nu i-am vazut pe ceilalti producatori de bere artizanala ca pe niste competitori, ci mai degraba ca niste oameni pasionati de acelasi lucru ca si noi. Incercam sa facem un fel de front comun pentru promovarea berilor artizanale”, a adaugat Laurentiu Banescu.

Investitia in mica fabrica a fost de 250.000 de euro, bani pe care cei doi antreprenori estimau ca ii vor recupera pana in 2019-2020.

“Telemeaua de Ibăneşti”, brandul Mirdatod care a cucerit Europa

Fabrica de lactate Mirdatod Prod, din judeţul Mureş, deţinută de fraţii Todoran, care produce „Telemeaua de Ibăneşti“, un produs tradiţional românesc recunoscut la nivelul UE ca produs cu Denumire de Origine Protejată, vinde în jur de 5% din producţie de brânzeturi ca marcă privată pentru marile reţele de magazine.

„Vindem foarte puţin pe marcă privată, în jur de 5%. Vindem cel mai mult pe marca noastră în Auchan, Penny, Selgos. Clientul ne recunoaşte oricum pentru că scrie Telelemea de Ibăneşti pe ea, iar noi suntem singurii producători. Scrie şi de cine e produsă. Scrie totul. Nu ne deranjează ca scrie şi Gusturi Româneşti. Câştigi la vânzare-pierzi la brand când vinzi brandul tău cu al magazinului, însă per total câştigi“, a declarat pentru ZF Mircea Todoran, unul dintre cei doi acţionari ai companiei.

Unul din magazinele în care Telemeaua de Ibăneşti apare ca marcă privată este Mega Image, unde telemeaua este prezentă sub marca „Gusturi româneşti“. Retailerul Mega Image nu comercializează şi Telemea de Ibăneşti brand propriu Mirdatod.

CEA MAI MARE PLANTATIE de aluni din Romania! De aici alunele ajung in bomboane Ferrero Rocher sau Raffaello din toata LUMEA!

Plantația de alun este o investiție ce merită făcută în România, și-a zis un grup de 28 de asociați din Italia care au reușit să înființeze în județul Timiș cea mai mare plantație comercială de alun de la noi din țară. Acasă, investitorii străini dețin mai multe fabrici de ciocolată, astfel că alunele produse în România sunt folosite în producția de bomboane de lux așa cum sunt cunoscutele Ferrero Rocher sau Raffaello.

“Nu toate cele 800 de hectare sunt pe producție având în vedere că alunul ajunge să intre pe rod la capacitate maximă la 12 ani dar avantajul este că planta are o durată de viață de 60 de ani”, ne-a declarat muncitorul care a rămas fidel firmei italiene încă din 2007.

Originari din regiunea Caprarola, italienii au venit în anul 2007 în România și, după ce au luat probe de sol din terenurile de la Timiș, au revenit și au cumpărat cam tot ce se putea în județ. Au o experiență de 40 de ani în cultivarea alunului de pădure, astfel că toată plantația este făcută cu material săditor provenit din pepinierele pe care străinii le dețin și în Italia. În plus, investitorii și-au adus și propria tehnologie de îngrijire a alunului – tehnologie care, se pare, nu este foarte diferită de a noastră. O spune Relu Larion, un muncitor de la firma italienilor care este angajat de când aceștia au venit în România.

Dețin 800 de hectare cu alun. Vor să ajungă la 1.800 de hectare

În prezent, italienii care au investit în alun la noi în țară au aproape 800 de hectare cultivate din cele 1.800 pe care le dețin. Plantațiile de alun sunt distribuite pe o zonă care include loca-lităţile Hitiaş (unde sunt plantate 330 de hectare), Secaş (230 de hectare), Coşari – Brestovăţ (200 de hectare).

Firma a venit ca o mană cerească pentru locuitorii din zonă care sunt angajați în mare parte la italieni. Restul oamenilor de abia așteaptă recoltatul când sunt luați ca zilieri iar prețul pe o zi de muncă nu este deloc de neglijat. Plus că afaceriștii sunt foarte corecți, plătesc dările prevăzute pentru munca cu ziua statului român cu sfințenie.

Producție maximă după al 12-lea an de la plantare

%d blogeri au apreciat: