Category Archives: Gastronomie

Muraturi tiganesti: pepene verde umplut cu gogonele

🍓Idee de business: tânărul care cultivă căpşuni uriaşe. Un fruct are aproape 200 de grame

Un tânăr întreprinzător a pus pe picioare o afacere profitabilă, cultivând căpşuni uriaşe. Parfumatele fructe ajung să atingă uneori greutate unui măr. Soiurile premium, produse la 28 de km de Timişoara, în localitatea Cenei, sunt vândute în supermarket-uri sau direct particularilor.
Deosebit de dulci, cu arome de vanilie şi ananas, soiurile de căpşuni fac furori printre consumatori. O plantă ajunge să producă până la 1,2-1,3 kg în medie de fructe. Adrian Vălcăneanţ, de 33 de ani, a riscat şi a câştigat pariind pe căpşuni. Răsadurile au fost cumpărate din Italia, iar afacerea a început timid în 2011 când a cultivat 1.000 de mp în curtea casei de la ţară pe care o au în proprietate părinţii săi.
Tânărul, absolvent de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la Timişoara, în 2006, a lucrat timp de 9 ani în învăţământ, unde a predat ştiinte socio-umane. Deşi era pasionat de ceea ce făcea, iar cursurile ţinute în faţa elevilor îi dădeau energia de zi cu zi a decis să se retragă şi să investească pe cont propriu, convins fiind că ar putea fi o variantă profitabilă.
Am predat la licee din Timişoara, am renunţat din imposibilitate de progres financiar, trebuia să fac ceva cu viaţa mea, nu poti trăi cu 200 de euro. E o afacere mică, de familie, la care ma ajută şi părinţii mei, iar în perioada culesului încă două, trei persoane. Îmi place ceea ce fac, sunt multe satisfacţii atunci când totul iese din mâinile tale. A fost o provocare pentru a mă convinge că pot mai mult. Am investit puţin, în jur de 5.000 de lei, în 2011, când am început afacerea. Pe parcurs am citit, am învăţat şi m-am documentat pentru a îngriji cum se cuvine plantele. Contează foarte mult acest aspect, pentru că altfel dai greş. A fost dificil să adaptezi nişte soiuri aduse din străinătate”, povesteşte tânărul.

Cum a crescut afacerea cu bere artizanala Zaganu dupa patru ani de la lansare

Lansata in urma cu patru ani, afacerea cu bere artizanala Zaganu a livrat anul trecut 4.000 de hectolitri de bere din fabrica din judetul Prahova catre cele 450 de locatii partenere. Pentru acest an, planul vizeaza noi investitii in capacitatea de productie si in propriul bar cu beri artizanale, in Bucuresti.

Cei doi antreprenori care au pariat pe microberaria din satul Maneciu-Ungureni sunt Alexandru Geamanu, care a lucrat mai bine de 15 ani in publicitate, si Laurentiu Banescu, nume asociat cu industria bauturilor si bunurilor de larg consum timp de un deceniu. Ideea unei afaceri proprii a aparut in 2012, desi cei doi se cunosc din 1997, fiind buni prieteni.

“Vrem sa deschidem propriul bar intr-o zona centrala din Bucuresti unde sa vindem berile noastre si alte beri artizanale. Va fi un fel de templu al berilor artizanale. Niciodata nu i-am vazut pe ceilalti producatori de bere artizanala ca pe niste competitori, ci mai degraba ca niste oameni pasionati de acelasi lucru ca si noi. Incercam sa facem un fel de front comun pentru promovarea berilor artizanale”, a adaugat Laurentiu Banescu.

Investitia in mica fabrica a fost de 250.000 de euro, bani pe care cei doi antreprenori estimau ca ii vor recupera pana in 2019-2020.

“Telemeaua de Ibăneşti”, brandul Mirdatod care a cucerit Europa

Fabrica de lactate Mirdatod Prod, din judeţul Mureş, deţinută de fraţii Todoran, care produce „Telemeaua de Ibăneşti“, un produs tradiţional românesc recunoscut la nivelul UE ca produs cu Denumire de Origine Protejată, vinde în jur de 5% din producţie de brânzeturi ca marcă privată pentru marile reţele de magazine.

„Vindem foarte puţin pe marcă privată, în jur de 5%. Vindem cel mai mult pe marca noastră în Auchan, Penny, Selgos. Clientul ne recunoaşte oricum pentru că scrie Telelemea de Ibăneşti pe ea, iar noi suntem singurii producători. Scrie şi de cine e produsă. Scrie totul. Nu ne deranjează ca scrie şi Gusturi Româneşti. Câştigi la vânzare-pierzi la brand când vinzi brandul tău cu al magazinului, însă per total câştigi“, a declarat pentru ZF Mircea Todoran, unul dintre cei doi acţionari ai companiei.

Unul din magazinele în care Telemeaua de Ibăneşti apare ca marcă privată este Mega Image, unde telemeaua este prezentă sub marca „Gusturi româneşti“. Retailerul Mega Image nu comercializează şi Telemea de Ibăneşti brand propriu Mirdatod.

Copălău, Botosani, locul în care se face cel mai bun usturoi din România. Cum ar putea ajunge leguma brand la nivelul Europei

O comună din judeţul Botoşani şi-a câştigat în timp renumele de „patria usturoiului“ datorită calităţilor deosebite şi gustului unic pe care îl are planta aromatică cultivată de peste 40% din localnici.

Orice călător care străbate drumul european E 58, arteră rutieră ce face legătura între Iaşi şi municipiul Botoşani nu are cum să nu observe odată ce intră în comuna Copălău, specificul local. De-o parte şi de alta a drumului, aproape în faţa fiecărei case, se află tarabe improvizate cu sute de „funii” de usturoi scoase la vânzare. Fiecărui potenţial client, care opreşte în faţa standurilor, localnicii îi laudă marfa şi îi anunţă că tocmai au păşit în „ţara usturoiului”. De altfel, chiar şi autorităţile dau dreptate sătenilor. În comuna Copălău, o aşezare eminamente rurală dar prosperă, situată la 23 de kilometri de municipiul Botoşani, oamenii trăiesc de pe urma culturilor cu usturoi de sute de ani.

”Tradiţia este foarte veche. De la bunici, străbunici. Eu de când m-am trezit la viaţă, aşa am ştiut, că se pune usturoi. De mult de tot oamenii de aici şi-au câştigat pâinea de toate zilele cu usturoiul”, spune Mihai Rohozneanu. De altfel usturoiul din această zonă este faimos în special în pieţele judeţului dar şi în Moldova. Mai ales că unii agricultori şi-au prezentat marfa şi la târguri naţionale. ”Lumea apreciază usturoiul de la Copălău.

Este cea mai profitabilă afacere agricolă din zonă şi un adevărat brand pentru judeţul Botoşani. „Când spui Copălău, spui usturoi. Am avut ocazia să merg oriunde în această ţară. Când spuneam de unde sunt, imediat mă asociau cu usturoiul. Este un adevărat brand local dar eu zic şi naţional”, spune Mihai Mursă, consilier la Primăria Copălău. Mai mult decât atât, usturoiul de la Copălău este considerat unicat în Europa, iar autorităţile agricole judeţe se pregătesc să-l transforme în marcă înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Planta cultivată din moşi-strămoşi la Copălău Cultivarea usturoiului la Copălău este o adevărată tradiţie în rândul localnicilor.

 Zeci de hectare sunt acoperite cu această plantă iar aproape jumătate din sat cultivă usturoi pe suprafeţe mai mici sau mai mari, în funcţie de moştenirea rămasă de la generaţiile anterioare. ”În comuna Copălău aproape 40% dintre locuitori cultivă usturoi. Sunt în general suprafeţe medii dar sunt care cultivă şi pe suprafeţe mari. Acesta este şi specificul comunei.”, spune Mihai Mursa. Agricultorii spun că usturoiul le dă o pâine de mâncat din generaţie în generaţie. Mihai Rohozneanu de exemplu, cultivă usturoi de când se ştie. Aşa au făcut şi bunicii dar şi străbunicii lui. El este unul dintre oamenii care trăieşte decent de pe urma culturilor cu usturoi.
%d blogeri au apreciat: