Bucureștioara și Dâmbovicioara, pârâurile pierdute ale Capitalei

În trecut, pe teritoriul Bucureștiului se găseau foarte multe bălți, lacuri și pârâiașe care erau folosite în diferite scopuri. În timp, cele mai multe dintre ele au dispărut, rămânând pentru totdeauna pierdute. Altele, însă, au rămas până în ziua de astăzi și încă fac parte din oraș

Bucureştioara – cel mai murdar pârâu din Bucureşti

Poate cel mai faimos pârâu din București a fost Bucureștioara, apă curgătoare ce curgea în trecut și se vărsa în Dâmbovița. Numele, un alint, arată faptul că la început pârâul era iubit de oamenii din zona lui, probabil pentru peștele ce se găsea în ea, dar cu timpul acesta a devenit un canal colector, poate primul al Capitalei, o apă urât mirositoare, plină de gunoaiele aruncate de cei ce își făceau treburile în apropierea ei.

Această apă curgătoare este amintită pentru prima oară în 1608, într-un act.[1] Pârâul izvora din locurile unde astăzi este Grădină Icoanei, din surse proprii. Tot în zona Grădinii icoanei se găsea și un lac care, după unii cronicari, avea în jur de 20.000 metri pătrați[2]. O suprafață imensă și un debit imens de apă; în bătrâni se spunea că în lacul acela te puteai îneca cu cal cu tot.[3] În vechime, balta se numea și lacul Bulindroiului, de la cel care-și avea moșia în acele locuri, sau în documentele de secol XVIII se numea și balta de la Icoană, după numele bisericii din apropiere.[4] Ca urmare a faptului că în el se aruncau tot felul de gunoaie, pârâul a început să fie numit Căcaina sau Căcata de către oamenii din mahalale, nume ce se punea cursurilor de apă în care se aruncau gunoaie, amintit și în alte orașe, precum Iași sau Focșani. Aici se aruncau gunoaiele din curți și tot aici își aruncau măcelarii, tabacii, săpunarii și pescarii rosturile treburilor lor.[5]

 

Bucureștioara și Dâmbovicioara, pârâurile pierdute ale Capitalei

Comentarii

Comentarii

Comentati !

%d blogeri au apreciat: