Ciorba de burta

Ciorba de burtă este unul dintre tipurile de mâncare tradiţională românească pe care unii o detestă, iar alţii o adoră. Marii mancai, asa cum cei din familionul meu sunt, prefera ciorba de burta dreasa cu multa smantana, picanta si usturoiata More | Mai mult »

Micii românesti

Doar si numai asa veti obtine mititei savurosi cum se zice ca numai la noi sunt. More | Mai mult »

D’ale gurii :)

Saramura de peste si sarmale More | Mai mult »

 
14595631_1435808543115283_8951369771974796805_n

Romanian lunch in the countryside

14595631_1435808543115283_8951369771974796805_n

scrumbia_de_dunare_afumata_03669500

„Scrumbia de Dunăre afumată”, la un pas de dobândirea protecției la nivelul Uniunii Europene

Dosarul pentru „Scrumbia de Dunăre afumată” a trecut de etapa opoziției naționale și a fost transmis la Bruxelles conform procedurilor europene, în vederea înregistrării și dobândirii protecției la nivelul Uniunii Europene ca Indicație Geografică Protejată (IGP), conform unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit MADR, „Scrumbia de Dunăre afumată” este obținută prin metoda de sărare și afumare la rece, specifică ariei geografice de proveniență, care conferă unicitate produsului propus pentru înregistrare la nivel european.

În comunicat se precizează că potențialul gastronomic și natural al României, pus în valoare de Politica Agricolă Comună prin politica de calitate, poate constitui un element important în vederea creșterii valorii adăugate a produselor agroalimentare care poate duce la dezvoltarea zonelor rurale, în special și a comerțului cu produse de calitate în general.

România deține deocamdată trei produse românești recunoscute la nivel european: Magiunul de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salamul de Sibiu (Indicație Geografică Protejată) și Telemeaua de Ibănești (Denumire de Origine Protejată). Alte două produse se află în analiză la Comisia Europeană, „Novac afumat din Țara Bârsei” și „Cârnați de Pleșcoi”.

scrumbia_de_dunare_afumata_03669500

blue-air-smith

Blue Air inaugureaza zboruri intre Iasi, Cluj si Timisoara

Compania aeriana Blue Air anunta inaugurarea zborurilor intre Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara, in 1 octombrie 2016.

Potrivit unui comunicat de presa al Blue Air, biletele de avion sunt disponibile la tarife incepand de la 89,99 lei (pret pe segment de zbor, TVA si taxe incluse, locuri limitate), tarif ce include gratuit un bagaj de mana in limita a 10 kg, 1 bagaj de cala in limita a 32 kg si un snack pe timpul zborului.

Zborurile vor fi asigurate de aeronave Boeing 737.

„In premiera pentru piata de transport aerian din Romania, Blue Air conecteaza acum Banatul de Ardeal si Moldova, operand zboruri triangulare intre Iasi, Cluj-Napoca si Timisoara. Suntem incantati ca putem oferi romanilor o alternativa de transport, confortabila si foarte rapida, intotdeauna la cele mai abordabile preturi”, a declarat Gheorghe Racaru, director general Blue Air, citat in acest comunicat.

Blue Air si-a inceput activitatea acum 11 ani si opereaza in prezent peste 80 de rute in Belgia, Cipru, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Israel, Italia, Marea Britanie, Portugalia, Romania, Suedia si Spania. Compania are 5 baze operationale, in Bucuresti, Bacau, Iasi, Larnaca si Torino, urmand ca din 30 octombrie sa se deschida baza din Cluj-Napoca si din 27 aprilie 2017 cea din Constanta.

orar-iasi-blue-air

image-2016-07-28-21188667-41-zagan

Premiera dupa 83 de ani: a fost fotografiat in Romania un zagan – specie rara de vultur

Biologii de la Societatea Ornitologică Română (SOR) au fotografiat pe teritoriul României un zăgan, specie de vultur care nu a mai fost confirmată în țara noastră de 83 de ani, potrivit unui comunicat al SOR. Până acum, zăganul Adonis a survolat Transilvania. În zilele în care se deplaseaza, Adonis poate parcurge 190-200 de kilometri sau chiar mai bine. Traseul său poate fi observat online pe hartă, la următoarea adresă: http://rapaces.lpo.fr/gypaete-grands-causses/le-suivi-des-oiseaux#idancre1

Datale publice de pe acest site au un delay de câteva zile, în funcţie de cum sunt recepţionate de la emiţătorul de tip GPS-GSM.

Zagan-1

Zaganul, numit Adonis, este parte a unui proiect de reintroducere a speciei in Europa. Pasărea ajunsă în România provine dintr-un program de înmulţire din captivitate, din Cehia, şi a fost eliberată în 2014 în Masivul Central Francez.

Adonis a plecat apoi prin toată Europa –Belgia, Germania, Elveţia, Franţa, Austria, Slovacia, Polonia, Belarus, Ucraina și acum România.

Plum brandy or schnapps with fresh and tasty plum

Producţia record de prune ne bagă în liga greilor

Semne bune are anul acesta pentru producția de prune, deși ploile și vremea rece de la începutul anului păreau că vor pune la pământ și aceste culturi. Acum în livezi se muncește de zor, iar agricultorii spun că producția lui 2016 a depășit-o de 4-5 ori pe cea de anul trecut.

Eugen Dămăceanu este unul dintre agricultorii care cultivă pruni mai mult de hobby și spune că la Tecuci, în Galați, pomii sunt încărcați de roade la ora aceasta. ”Eu mă ocup doar în timpul liber de livadă și chiar și așa pot spune că anul acesta producția ne-a depășit așteptările. Păi ca să vă faceți o idee, de la fiecare pom culeg anul acesta peste 50 de kilograme de prune, cel puțin dublu, dacă nu chiar triplu, față de 2015. Problema noastră, a micilor producători, este desfacerea. Eu știu că și samsarii au cheltuieli, dar pe tot lanțul acesta noi, producătorii, avem mereu de pierdut. De ce vă spun asta? Păi gândiți-vă că de la mine kilogramul pleacă la sub un leu, undeva la 0,8 lei/kg, iar în piață la Tecuci este peste 3 lei/kg. Nu mai spun că în București ajunge la peste 5 lei kilogramul. Adevărul este că ne-ar trebui niște depozite la nivel de localitate pentru a strânge de la toți micii productori fructele și a le comercializa la un preț mai mare, ca să ne scoatem și noi cheltuielile.”

productia-record-de-prune-ne-baga-in-liga-greilor-18543995

Țuica de Bărbulețu la export

Și în Dâmbovița, producătorii încep să-şi pregătească cazanele de ţuică şi speră într-o producţie record după cum arată rodul livezilor. La un calcul sumar, micii producători spun că la un număr de 500 de pomi la hectar rezultă o recoltă de 30 de tone.

%d blogeri au apreciat: